Nathaniel Branden a scris una dintre cele mai complete cărți despre stima de sine, jonglând cu teoria și exemplele din viața lui și din practica profesională. Pe lângă explicațiile clare, repetitive pe alocuri din perspective diferite pentru o mai bună înțelegere, cartea abundă de practici și exerciții care pot îmbunătății semnificativ nivelul stimei de sine și o dată cu el calitatea vieții. Pentru că principiul divide et impera se aplică cu succes la înțelegerea noțiunilor complexe autorul definește 6 stâlpi ai încrederii de sine. Acest articol este o analiză a primului stâlp: Trăirea conștientă și al doilea articol din serie:

  1. Nathaniel Branden – Cei 6 stâlpi ai încrederii în sine
  2. Trăirea conştientă
  3. Acceptarea de sine
  4. Responsabilitatea de sine
  5. Exprimarea de sine
  6. Trăirea cu un scop
  7. Integritatea personală

Îți propun să citești articolul cu deschidere și curiozitate și sper că te va duce un pas mai aproape de lectura întregii cărți.

Ce înseamnă trăirea conștientă?

trairea constientaMotivul pentru care autorul începe cu practica trăirii conștiente, este, cred eu, asocierea pe care o face cu supraviețuirea. E un fel de nevoie de bază din piramida lui Maslow. Să trăiești conștient înseamnă să te raportezi la mediul înconjurător și să poți lua decizii plecând de la această realitate astfel încât să fii în siguranță.

Ce ne face diferiți față de restul viețuitoarelor este posibilitatea de a alege să evităm trăirea conștientă, raportarea la mediul înconjurător și să ne construim propria realitate, o bulă unde aplicăm regulile noastre dar unde suntem la fel de expuși, din păcate mai puțin pregătiți, riscurilor exterioare. Un exemplu concret este momentul când ştiu şi simt că ar fi bine să – completați voi cu ce vă definește – dar aleg să fac altceva sau să nu fac nimic. Să acționez în concordanță cu ceea ce știu și simt mă face să cred în mine. Altfel mă trădez iar încrederea şi stima de sine nu mai au terenul fertil unde să se poată dezvolta.

Trăirea conștientă implică acceptarea realității și integrarea ei cu emoțiile, gândurile și valorile noastre. Să neg realitatea înseamnă să aleg să mă rup de ea şi să renunţ astfel la posibilitatea de a o schimba. Putem schimba doar ce acceptam ca există, chiar dacă ne place sau nu. Asta înseamnă că atunci când trăiesc conștient văd subiectivismul pe care se construiesc gândurile și sentimentele mele şi aleg să nu le consider adevăruri absolute.

Cum pot să trăiesc mai conștient?

Mare parte din capitolul dedicat trăirii conștiente vorbește despre acțiuni și alegeri pe care le putem urmări pentru a ne autoevalua propria prezență. Am selectat câteva dintre ele, pe cele cu care am rezonat eu cel mai puternic. Vă invit să le analizați pe toate și să completați lista.

1. Aleg să trăiesc în prezent, fără să ignor contextul

Este ceea ce a intrat în atenția tuturor sub noțiunea de mindfulness – abilitatea de a fi, fizic și psihic, prezent în activitatea pe care o desfășor. Ce este însă important e că rămân în relație cu contexul și sunt atent pentru a nu mă pune în pericol pe mine sau pe ceilalți. Aici îmi vine in minte exemplul nefericit al jucătorilor de Pokemon Go (și al altor activităţi similare). Jucătorii pot fi prezenți în activitatea pe care o desfășoară dar rupți de context, ceea ce duce la accidente. Nathaniel Branden spune “I wish to be in the moment but not trapped in the moment”.

2. Aleg să fiu preocupat de diferențele dintre fapte, emoții și interpretări

Știu că ce percep eu poate fi diferit de realitate. Înțeleg că emoțiile și valorile mele sunt poarta prin care filtrez informația. Aleg să adresez emoțiile și să le dau nume pentru a le putea separa de fapte. Am aflat, în cadrul școlii de coaching, definiția problemei = situație + emoție. Mi-am dat seama atunci că atunci când trăiam ceva neplăcut mă gândeam că la bază este doar o altă situație și asta mă ajuta mult. Ce nu făceam eu era să mă uit și la emoție, preferam să o minimizez sau să o “transform” (a se citi o pălărie de magician unde o puneam, închideam ochii și când îi deschideam mă convingeam că a dispărut). Despre emoții și cum ne uităm la ele vorbește al doilea stâlp al stimei de sine, Acceptarea de sine.

3. Aleg să observ și să confrunt impulsul de a evita o realitate dureroasa sau amenințătoare

Este foarte puternic legat de punctul anterior. Atunci când conștientizez că ce percep eu ca realitate este influențat de emoțiile și interpretările mele, am două variante:

  • pot alege să evit confruntarea pentru că îmi este frică de generarea altor emoții sau de agravarea a ceea ce simt acum.
  • pot alege curajul de a confrunta și mai apoi alinia emoțiile și interpretările cu faptele. În acest fel, îmi rămân loială și mai pun o cărămidă la construirea stimei de sine.

4. Mă preocupă să știu unde mă poziționez relativ la scopurile și proiectele mele, personale și profesionale

Este unul dintre cele mai des întâlnite puncte de plecare în cadrul unei ședințe de coaching. Poate declanșa, cu întrebările potrivite, puternice momente de conștientizare și de asumare. În același timp, este important să văd că echilibrul nu ca o constantă și abaterile de la ce mi-am propus ca fiind naturale. Dacă îmi știu scopul, mă voi întoarce la parcursul meu. Dacă abaterile vin de fapt dintr-un feedback intern și extern poate este timpul să mă mai întreb o dată ce vreau și încotro mă îndrept.

În concluzie, ce aș vrea să subliniez este că trăirea conștientă se învată. Ca orice alt proces de învătare și aici e nevoie să avem răbdare, să practicăm și să trecem prin toate etapele până când dezoltăm “mușchiul” și putem alege fără efort să ne trăim viețile în mod conștient.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Protected by WP Anti Spam